Viața de cuplu aduce inevitabil diferențe: de ritm, de priorități, de stil emoțional. Unele se negociază ușor. Altele escaladează în conflicte repetitive, aparent banale.„Ne certăm din nimic.”

„E doar despre vase.”

„Nu e mare lucru, dar ne enervăm de fiecare dată.”În realitate, rareori conflictul este despre ceea ce pare la suprafață.În practica clinică, distingem între conflictul manifest – cel vizibil, declarat – și conflictul latent – cel emoțional, adesea inconștient, care alimentează tensiunea.Înțelegerea acestei diferențe schimbă complet modul în care lucrăm cu conflictele de cuplu.

Ce este conflictul manifest?

Conflictul manifest este tema explicită a certurilor:

• bani
• sarcini domestice
• timp petrecut împreună
• relația cu familia extinsă
• programul de lucru
• modul de comunicare

Este nivelul comportamental al conflictului.Exemple frecvente:„Nu mă ajuți suficient în casă.”

„Petreci prea mult timp la muncă.”

„Întârzii mereu.”

„Stai prea mult pe telefon.”Acestea sunt formulări concrete, verificabile, aparent obiective.Dar intensitatea emoțională asociată lor indică, de multe ori, existența unui nivel mai profund.

Ce este conflictul latent?

Conflictul latent este conflictul emoțional și relațional din spatele temei declarate.El este legat de:

• nevoia de siguranță
• teama de abandon
• frica de a nu fi suficient
• dorința de validare
• nevoia de autonomie
• sensibilitatea la respingere

De exemplu:„Nu mă ajuți în casă” poate însemna

→ „Nu mă simt susținut.”„Stai prea mult la muncă” poate însemna

→ „Mi-e teamă că nu sunt o prioritate.”„De ce trebuie să discutăm tot?” poate ascunde

→ „Mă simt copleșit și mi-e teamă că voi fi criticat.”Conflictul latent activează sistemul de atașament. De aceea reacțiile devin disproporționate față de tema aparentă.

De ce ne blocăm la nivelul manifest?

Pentru că nivelul manifest este mai sigur.Este mai ușor să discutăm despre:

• facturi
• program
• ton
• mesaje

decât despre:

• teamă
• rușine
• nesiguranță
• vulnerabilitate

În plus, în cuplurile tinere, active profesional, discursul este adesea raționalizat. Se argumentează, se negociază, se caută soluții logistice. Dar conflictul nu este logistic. Este relațional.

Cum arată secvența conflictului?

Majoritatea conflictelor urmează o secvență repetitivă:

1. Declanșator (comportament concret)
2. Interpretare automată
3. Emoție primară (teamă, rușine)
4. Emoție secundară (furie, iritare)
5. Reacție defensivă
6. Contra-reacție
7. Escaladare

Exemplu:El întârzie.

Ea interpretează: „Nu sunt importantă.”

Se activează frica.

Apare critica.

El se simte atacat.

Se retrage.

Ea intensifică.Conflictul aparent este despre punctualitate.

Conflictul real este despre importanță și siguranță.

Diferența dintre problemă și pattern

Un conflict punctual poate fi rezolvat prin negociere.Un pattern repetitiv nu se rezolvă prin argument.Când aceleași teme revin constant, este probabil să existe un conflict latent nerezolvat.Semne că este vorba despre un conflict latent:

• intensitate emoțională disproporționată
• folosirea cuvintelor „mereu” și „niciodată”
• generalizări globale
• resentiment acumulat
• senzația de „nu mă vezi” sau „nu mă auzi”

Ce se întâmplă în creier în timpul escaladării?

Când conflictul latent este activat:

• amigdala detectează amenințare relațională
• sistemul nervos intră în mod luptă / fugă
• capacitatea de mentalizare scade
• empatia este redusă

De aceea, argumentele logice devin ineficiente în momentele de intensitate mare.Reglarea precede rezolvarea.

Intervenția terapeutică: de la manifest la latent

În terapia de cuplu, obiectivul nu este câștigarea disputei, ci traducerea conținutului în emoție.

1. Identificarea temei manifeste

Întrebarea inițială este simplă:

„Despre ce v-ați certat concret?”Clarificăm comportamentele și faptele.

2. Identificarea emoției primare

Întrebarea următoare:

„Ce ai simțit în acel moment?”De multe ori răspunsul inițial este: „M-am enervat.”Explorarea continuă:

„Ce era sub furie?”Aici apar frecvent:

• teamă
• rușine
• tristețe
• neputință

3. Externalizarea ciclului

În loc să căutăm vinovatul, identificăm secvența.„Când tu critici, el se retrage. Când el se retrage, tu intensifici.”Problema devine ciclul, nu persoana.Această schimbare reduce defensivitatea.

4. Reformularea vulnerabilă

Transformarea:

„Nu îți pasă niciodată!”în

„Când se întâmplă asta, mă simt nesigur și mi-e teamă că nu sunt important.”Aceasta este o mutare de la conflict manifest la conflict latent exprimat direct.

Exemplu clinic

Un cuplu se certa constant din cauza dezordinii.Conflict manifest:

Ea: „Nu strângi nimic.”

El: „Exagerezi.”Conflict latent:

Ea se simțea singură în responsabilitate.

El se simțea constant criticat și insuficient.Când ea a putut spune:

„Când lucrurile rămân nestrânse, mă simt copleșită și singură.”iar el:

„Când aud reproșuri, simt că nu sunt suficient de bun.”intensitatea conflictului a scăzut semnificativ.Tema practică a rămas. Tonul s-a schimbat.

Întrebări de reflecție

• Despre ce vă certați cel mai frecvent?
• Ce emoție apare prima?
• Ce teamă ar putea fi activată?
• Ce ai avea nevoie să auzi în acel moment?

Întrebări frecvente

Este normal să avem conflicte frecvente în cuplu?

Da. Conflictul este inevitabil. Problema nu este existența lui, ci modul în care este gestionat.

De ce ne certăm mereu pe aceleași lucruri?

Pentru că tema manifestă este doar expresia unui conflict latent neadresat.

Se poate rezolva conflictul fără terapie?

Uneori da, dacă ambii parteneri pot accesa și exprima emoțiile primare. Când patternul este rigid, intervenția terapeutică accelerează procesul.

Când ar trebui să apelăm la terapie de cuplu?

Când conflictele sunt repetitive, escaladează rapid sau produc distanțare emoțională persistentă.

Conflictul manifest este doar suprafața.

Conflictul latent este nucleul emoțional.Atunci când cuplul învață să vorbească despre ceea ce este dedesubt, conflictul devine un spațiu de clarificare, nu de luptă.Dacă te regăsești în aceste tipare și simți că ar fi util să explorați mai profund dinamica dintre voi, te invit să mă contactezi. Uneori, o conversație structurată poate transforma un conflict repetitiv într-o oportunitate de reconectare.